//
you're reading...
Istorie

Mihai Viteazul

          Mihai Viteazu  
                               (1558-1601)
   Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 in orasul Dragoesti in judetul Valcea.Tatal sau este necunoscut iar mama sa a fsot Teodora Cantacuzino de neam grecesc.Acesta a fost casatorit cu Doamna Stanca avand urmasi pe Nicolae Patrascu si Domnita Florica.
   Mihai Viteazul a fost un ban de Mehedinti,stolnic domnesc si ban al Craiovei,apoi domnitor al Tarii Romanesti(1593-1600),al Transilvaniei(1599-1600) si al Moldovei(1600),conducator de facto pentru o scurta perioada al tuturor celor trei tari care formeaza Romania de astazi:Tara Romaneasca,Moldova si Transilvania.
 
 
          Politica Interna
 
        Pe plan intern Mihai s-a remarcat prin activitatea economica 
·         (cu precadere a infloririi oraselor,mestesugurilor si comertului),
  • ·                    Intarirea aparatului de stat
·                Cristalizarea unei osti in care intrau si mercenary ca si actul de cultura ce infatiseaza personalitatea complexa a lui Mihai Viteazul.
·                In conditiile dificile ale anului 1595,a aplikat asezamantul adica asa numita legatura prin care taranii independent(refugiati din cauza luptalor)ramaneau pe mosia pe care o gaseau in momentul respective.
  • ·         In Ardeal a pastrat forma specifica de organizare
  • ·         In Sfatul sau a introdus si boierii romani
·         Preotii ortodocsi au fost scutiti de munci servile
  • ·         La Alba Iulia a asezat episcopia ortodoxa
  • ·         A ajutat prin diferite masuri(instalarea de ierarhii sau de calugari sositi din Tara Romaneasca
  • ·         Adopta masuri pentru:
·         -imbunatatirea situatiei taranilor
·         -impunerea statului de religie recepta pentru biserica ortodoxa
·         -reconfirmarea privilegiilor secuilor si ale micii nobilime
·         A urmarit intarirea autoritatii centrale si consolidarea pozitiilor acelei parti din boierime care-i era credincioasa, in frunte cu boierii olteni.
  •             In conditiile existentei unei situatii internationale complicate, Mihai Viteazul, inzestrat cu un extraordinar spirit de inventivitate in strategia aliantelor, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, a reusit sa puna bazele unui sistem de alianta antiotoman, capabil sa duca la cresterea rolului Tarii Romanesti pe plan extern.

·         a incurajat rezistenta popoarelor de aici, care nazuiau dobandirea eliberarii lor de sub dominatia Portii.

  •                Mihai Viteazul, prin opera sa a intruchipat pentru generatiile ce i-au urmat simbolul luptei pentru independenta si unitate, iar programul politic si militar al lui Mihai Viteazul a avut un rol covarsitor in transformarea constiintei unitatii de neam si de limba a poporului roman intr-o idee militanta si activa.

                             Politica externa

  •    In luna octombrie1593 Mihai a ajuns pe tronul Transilvaniei intentionand de o declansa lupta antiotomana
  • 13 noiembrie 1594 –aderarea T.R. la “Liga Sfanta” a condus la izbucnirea unei revolte antiotomanesoldata pentru suprimarea creditorilor si a garnizarii otomane de la Bucuresti
  • In acelas an 1594 porneste ofensiva contra cetatilor turcesti de la Dunaresi si numeroasele victorii obtinute impotrica tatarilor si turcilor.
  • 20 mai 1595 are loc tratatul de la Alba Iulia cu principele Transilvaniei Sigismund Bathory prin care acesta devine membru in alianta  antiotomana,loctiitor a lui Sigismund Bathory,puterea reala devine Sfat Domnesc si biresica ortodoxa din Transilvania era pusa sub jurisdicatia Mitropoliei de la Targoviste.
  • 13 august 1595 – Batalia de la Calugareni
 
-oastea condusă de Mihai Viteazul a obţinut o strălucită victorie asupra oştilor otomane invadatoare conduse de Sinan Paşa.
 
– Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 16.000 de militari şi de un parc de artilerie de 12 tunuri mari de câmp. Acest raport de forţe net defavorabil românilor explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăştinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spaţiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configuraţia terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putinţă desfăşurarea largă pe flancuri. Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conţinut, desfăşurări şi trăsături diferite.

       – Prima fază a bătăliei s-a petrecut în dimineaţa zilei de 23 august 1595 şi s-a caracterizat prin atacuri de tatonare ale celor doi adversari. În zori, cavaleria română a atacat prin surprindere cavaleria otomană din faţa Călugărenilor, împingând-o peste râul Neajlov. Mihai şi-a constituit dispozitivul de luptă din 10.000 de oşteni pe două linii, cu zece tunuri, pe malul nordic al râului. Rezerva de 6.000 de oameni aflaţi sub comanda lui Albert Király, în rândurile căreia se aflau şi oştenii secui trimişi în ajutor de principele Ardealului, a fost amplasată la distanţă destul de mare, la nord-vest de Călugăreni. Această amplasare a rezervelor urmărea să facă faţă unui eventual atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni. Pericolul s-a dovedit real, într-acolo aveau să acţioneze forţele otomane ale lui Hasan Paşa, beilerbeiul Rumeliei.

       După ce cavaleria sa a fost respinsă, Sinan Paşa a trimis în luptă o grupare de 12.000 de luptători. După ce i-a lăsat pe turci să treacă peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic bombardament de artilerie, după care i-a atacat în forţă, alungându-i la sud de Neajlov. Prima fază a bătăliei s-a încheiat în favoarea românilor.

      – doua fază a bătăliei a început la prânz. Sinan Paşa a hotărât să angajeze în luptă toate forţele de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de Mehmet Satîrgi Paşa, (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Ţării Româneşti), a efectuat o manevră de învăluire prin est. În acelaşi timp, beilerbegul Rumeliei, Hasan Pasa a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică. Pentru a lărgi frontul de atac, ienicerii au folosit pe lângă podul deja existent, şi buşteni şi scânduri aşezate peste mlaştină. Artileria, archebuzierii şi infanteria română au reuşit să oprească atacul. În acelaşi timp însă, spahii din flancul drept al otomanilor au trecut râul printr-un vad, şi au ameninţat întreaga întreaga aripă stângă a românilor.                   Atacat cu putere frontal şi din flanc, Mihai a ordonat retragerea eşalonului întâi către rezervele din spatele Călugărenilor, din cauza presiunii inamicului românii fiind nevoiţi să abandoneze tunurile. După ce s-a terminat retragerea şi toate trupele române s-au reunit, înaintarea turcilor a fost oprită.

         -Ultima fază a bătăliei s-a desfăşurat în după-amiaza aceleiaşi zile şi s-a materializat într-o puternică ofensivă a românilor. Înaintea de începerea atacului, căpitanul Cocea şi oamenii lui s-au reîntors dintr-o misiune de recunoaştere, voievodul român având la dispoziţie un număr de soldaţi odihniţi, care nu participaseră încă la luptă. Mihai Viteazul a hotărât să execute un puternic contraatac, o lovitură combinată frontală şi o manevră de învăluire pe flancul stâng al inamicului. Satîrgi Paşa a fost respins către ieniceri. Otomanii au fost înghesuiţi într-un spaţiu foarte îngust din nordul Neajlovului, având podul în spate ca singură cale de retragere. Contraatacul s-a prelungit până la pod, toate tunurile au fost recuperate, iar focul artileriştilor români şi al archebuzierilor a provocat pierderi foarte grele turcilor. Încercând să stabilizeze situaţia, Sinan Paşa a avansat în fruntea trupelor de elită.           Retragerea turcilor în faţa atacurilor continui ale românilor s-a transformat în debandadă în momentul în care detaşamentul de 400 de călăreţi ai căpitanului Cocea a atacat spatele armatei otomane şi tabăra aflată lângă satul Hulubeşti. În deruta care a cuprins armata otomană, valul fugarilor a antrenat şi garda lui Sinan Paşa şi pe marele vizir, care a fost aruncat în mlaştină, de unde a fost salvat de un credincios al său. Doar apariţia forţelor lui Hasan Paşa în flancul drept al românilor i-a ferit pe otomani de dezastru. Mihai Viteazul a întrerupt urmărirea fugarilor şi şi-a concentrat atacul cu atâta împetuozitate împotriva noilor intraţi în luptă, încât Hasan Paşa, cuprins de panică, a părăsit în fugă, în fruntea călăreţilor săi câmpul de luptă.

          -Un număr de 7.000 de otomani au căzut pe câmpul de luptă, iar tunurile acestora şi un steag verde al profetului au căzut în mâinile românilor. Prin victoria obţinută la Călugăreni, Mihai reuşise să atingă principalele obiective: a provocat pierderi importante duşmanului, l-a demoralizat şi întârziat avansarea turcilor, a câştgat timpul necesar pentru concentrarea forţelor antiotomane.

      Într-un consiliu de război, Mihai Viteazul a hotărât să se retragă către munţi, unde avea să aştepte ajutoare din Transilvania şi Moldova. Replierea s-a executat noaptea, aplicându-se o stratagemă care a ţinut sub tensiune tot timpul armata otomană. O cronică otomană a consemnat că românii au „aprins focuri … şi au mânat cu steagurile o cireadă de bivoli cu ţipete şi zgomote” şi de asemenea au provocat explozii. Dimineată, când marele vizir a vrut să reia atacul, a văzut că armata română se retrăsese. După ce s-a retras prin Târgovişte, de unde a luat toate lucrurile de valoare, armata lui Mihai Viteazul s-a oprit în tabăra de la Stoieneşti, de lângă pasul Bran-Rucăr, unde a ocupat o poziţie avantajoasă de apărare.

         În acest timp s-a produs intervenţia militară a Poloniei în Moldova, domnitorul Ştefan Răzvan, unul dintre cei mai credincioşi aliaţi ai lui Mihai, a fost alungat de pe tron de Ieremia Movilă. Pe parcursul întregului an 1595, situaţia politică din Moldova a rămas neclară, aici existând de facto doi domnitori: Ieremia Movilă pe tron şi Ştefan Răzvan cu oastea lui, retras mai întâi la Trotuş şi mai apoi în Muntenia.

           După înfrângerea suferită la Călugăreni, reorganizându-şi oastea, Sinan Paşa a înaintat prudent către Bucureşti. Cum intenţia lui era să transforme Ţara Românească în paşalâc, Satîrgi Mehmed Paşa a fost numit beilerbei şi a primit sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, care trebuia să construiască şanţuri de apărare şi valuri din pământ întărit cu bârne şi cu căptuşeală din lemn. După acest moment, Sinan Paşa s-a îndreptat către Târgovişte, unde a ajuns în primele zile ale lui septembrie. Şi aici a ordonat construirea unor întăriri din pământ, apărate de 1.500 de oameni şi 30 de tunuri. Grosul armatei turceşti s-a îndreptat către Stoieneşti. Aici otomanii au ocupat o poziţie în faţa armatei lui Mihai. Din prudenţă, dar şi datorită altor factori, (condiţiile foarte grele de teren, pierderile mari suferite până în acel moment, lipsa ajutorului din partea tătarilor, cât şi datorită faptului că numeroşi otomani s-au împrăştiat după pradă), Sinan Paşa nu a atacat.

         Pe 6 septembrie, principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, a sosit în ajutorul aliatului său cu aproximativ 7.500 de călăreţi. Alături de aceştia, s-au adunat la începutul lui octombrie 1.500 de militari din Imperiul Habsburgic şi 300 de călăreţi din Toscana.

         Aceste forţe reunite aveau să începă pe 15 octombrie marşul împotriva otomanilor, care au fost înfrânţi la Târgovişte (18 octombrie), Bucureşti (22 octombrie), şi Giurgiu (26 octombrie).

                     Rezumat

-Mihai Viteazu a iesit victoriosiar prin vitoria obtinuta reuşise să atingă principalele obiective: a provocat pierderi importante duşmanului, l-a demoralizat şi întârziat avansarea turcilor, a câştgat timpul necesar pentru concentrarea forţelor antiotomane.

-Mihai Viteazul a hotărât să se retragă către munţi, unde avea să aştepte ajutoare din Transilvania şi Moldova

– Pe 6 septembrie, principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, a sosit în ajutorul aliatului său cu aproximativ 7.500 de călăreţi. Alături de aceştia, s-au adunat la începutul lui octombrie 1.500 de militari din Imperiul Habsburgic şi 300 de călăreţi din Toscana.

  • 15 octombrie incepe marşul împotriva otomanilor pentru eliberarea Târgovişte (18 octombrie), Bucureşti (22 octombrie), şi Giurgiu (26 octombrie).Otomanii au fost infranti
  • 1597-1598 –desfasurarea importantelor actiuni politice –Se elibereaza de la tutela lui Sigismund Bathory-incheie pacea cu turcii obtinand confirmarea domniei
  • 30 mai 1598 incheie tratatul de la manastirea Dealu cu Rudolf al || lea obtinand sprijinul in lupta antiotomana.
  • Iulie 1599- Acesta pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea „planului dacic„, trimite o solie la Praga pentru a cere incuviintarea imparatului Rudolf al ||-lea pentru initiativa sa. Primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români, şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc.
  • 18/28 octombrie 1599-il invinge pe Andrei Bathory(fiind varul lui Sigismund care ia cedat tronul )la Selimbar si isi face intrarea triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599.
  • In 1600 –il alunga pe Ieremie Movila din Moldova invigandu-l la Bacau.
                            Realizarea unirii tarilor romane
 
      Titulatura folosita  folosita de voievod „Domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei”
        Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de măsuri:
  • adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile
  • construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia
  • acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români 
  • numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.
         Cosecinte: Unirea celor trei Ţări Române determină ostilitatea Marilor Puteri;
           Polonia nu acceptă pierderea Moldovei;
         Nobilimea maghiară din Transilvania îi este ostilă lui Mihai;
         Rudolf II nu avea încredere în Mihai
  • 18 Septembrie 1600-Batalia de la Miraslau-Mihai este infrant de maghiari iar noul moul monarh intra la Alba Iulia si distruge catedrala ortodoxa èpierde Transilvania
  • 20  septembrie 1600-Batalia de la Bucov unde este infrant iar.
  • 25 noiembrie 1600-Batalia de la Curtea de Arges-infrang ,Mihai merge in exil si cere ajutor  lui Rudolf al||-lea.
  • 3 august 1601-Batalia de la Guraslau ; Mihai câştigă bătălia cu Sigismund Bathory.

     Decesul: Dupa cateva zile pe 9/8 august 1601 Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta din ordinul lui Rudolf al ||-lea la 3 km de sud de Turda.Mihai Viteazul s-a remarcat in special prin luptele antiotomane si prin incercarea unirii celor 3 state Romanesti.

 

 

 

About oneangelonelife

pai . despre mine nu-i prea important ....dar.... m-am gandit la diverse lucruri....

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: